Camelia Pantazi Tudor este o scriitoare ajunsă la maturitatea scrisului, capabilă să capteze și să țină cititorul în mrejele universului literar. De la debutul din 2008 a urmat mai bine de un deceniu plin de activitate, despre care vorbim aici, alături de decizia care îi definește munca de editor: să fie alături de autorii înzestrați cu talent.
Interviu cu editorul Camelia Pantazi Tudor
Pe stimabila doamnă Camelia Pantazi Tudor o știm de mai mult timp – cochetam cu frânturi din literatura sa în măsura în care se mai ivea câte-o găselniță în vreo revistă sau antologie. Scrierile sale sunt – și sper să nu mă hazardez spunând aceasta – ajunse la vârsta maturității, așadar, avem de-a face cu un scriitor asumat, experimentat în a capta interesul cititorului și în a-l ține în mrejele universului literar.
Însă, din 2008, de când a debutat, avem mai bine de un deceniu plin cu activități despre care o să vorbim în linii mari cu invitata noastră specială, doamna Camelia Pantazi Tudor.
Camelia Pantazi Tudor este Absolventă a Facultății de Finanţe – Contabilitate – Academia de Studii Economice şi a Facultății de Istorie – Universitatea din Bucureşti. 2008 a fost anul de debut literar în revista Magazin istoric și în anul 2010 a adus pe piața literară din România, prin intermediul Editurii Rawex Coms din București, volumul „Atingerea unui ideal-literaţii din perioada dinastiei chineze Tang”.
Texte literare de-ale sale au apărut frecvent în mai multe antologii și almanahuri, dar autoarea are în portofoliu și texte cu tematică istorică, comentarii critice, proză scurtă în reviste precum: Viaţa Românească, Luceafărul, Oglinda literară, Portal Măiastra, Cultura, Literatorul, Tribuna.
Mă bucură prilejul de a asista la destăinuirile dumneavoastră față de cititori, astfel că aș vrea să începem cu… debutul. Ați parcurs un drum lung și asta e de apreciat. V-ați gândit atunci, prin perioada publicării primului volum, că o să ajungeți împătimită și dedicată literaturii? Cum au fost acele momente?
Camelia Pantazi Tudor: În primul rând doresc să vă mulțumesc pentru prilejul oferit de a mă prezenta în fața celor care vor avea curiozitatea de a citi acest interviu. După cum ați precizat, am debut editorial în anul 2010, după absolvirea Facultății de Istorie din cadrul Universității din București, cu volumul „Atingerea unui ideal-literaţii din perioada dinastiei chineze Tang”.
Studiind limba chineză încă din primii ani ai școlii generale, continuând să citesc literatură chineză și cărți de specialitate despre cultura chineză‚ nu am putut să mă desprind de dragostea și fascinația pentru civilizația acestui popor milenar. În perioada în care am urmat cursurile Facultății de Istorie am aprofundat studiul și am simțit la un moment dat imboldul de a scrie despre o etapă a istoriei acestuia. În anul 2010 a ieșit de sub tipar volumul „Atingerea unui ideal – literații din perioada dinastiei chineze Tang” la Editura Rawex Coms, București. Am dorit să evidențiez faptul că într-o perioadă a istoriei, China a atins idealul unei dezvoltări fără precedent, datorată în cea mai mare parte literaților, deveniți funcționari, ei înșiși atingând un ideal socio-uman și artistic. S-au aflat la conducerea statului, potrivit concepției unor împărați luminați, convinși de necesitatea prezenței acestor oameni alături de ei. De o imensă însemnătate a fost gândirea lui Confucius, unul dintre cei mai iluştri gânditori ai lumii, ale cărui precepte de etică şi de conduită continuă să fie valabile şi în zilele noastre şi ar putea ajuta la îmbunătăţirea situaţiei societăţii, în general, şi a condiţiei umane, în particular. Literaţii din perioada dinastiei Tang (618-908) au dovedit că armonia dintre spirit, materie şi natură rămâne singura cale de atingere a unui ideal.
M-ați întrebat dacă în perioada publicării primului volum m-am gândit că voi ajunge împătimită și dedicată literaturii. Vă răspund că încă din primele clase ale școlii generale am fost pasionată de lectură. Am citit tot ce se afla în biblioteca părinților mei, am împrumutat cărți de la biblioteca școlii, apoi mai târziu, prin liceu, pașii mi s-au îndreptat deseori spre Biblioteca Municipală Mihail Sadoveanu, în prezent, Biblioteca Metropolitană București. După evenimentele din 1989, totul a devenit mai simplu, găsindu-se mult mai multe cărți în librării, după cum se știe foarte bine. Mi-amintesc că am început să scriu versuri cam pe la vârsta de 14 ani, apoi scurte texte de proză, chiar și un roman, inspirat de „Contele de Monte Cristo” al lui Alexandre Dumas. Vă dați seama că pentru mine publicarea primului volum a fost o imensă bucurie și, imediat, m-am gândit să continui documentarea pentru a publica un nou volum cu o tematică asemănătoare, dar și un roman.
În 2012, prin intermediul Editurii Virtuale, ați scos pe piață „New Beijing”, urmând ca un an mai târziu, să apară la Editura Inspirescu, „Momente istorice”, iar apoi au urmat, la Editura Betta, „Culori secrete” (2014) și „Misterul eșarfei roșii” (2015). Vorbiți-ne puțin despre aceste cărți, astfel încât să se poată familiariza oricine cu opera dumneavoastră literară.
C.P.T.: Volumul „New Beijing” reprezintă încă o dovadă a pasiunii mele pentru cultura chineză. Este un roman modular ale cărui povestiri, care pot trăi și independent, se intercorelează într-o narațiune de ansamblu fluentă și coerentă – o Utopie, un vis frumos despre realitatea paralelă a unei colonii lunare. O combinație între real, fantastic, SF, impregnată cu precepte ale gândirii taoiste și străbătută de personaje mitologice chineze.
Volumul „Momente istorice” cuprinde 25 de texte, momente ale istoriei, mai ales momente ale culturii, unele dintre acestea din lumea Chinei, mai puțin popularizate și în perspective inedite, tratate cu instrumentele istoriei, dar cu scriitura artistică a beletristicii. M-am străduit să ofer o nouă abordare a personalității sau a fenomenului respectiv ori a unor lucrări literare de valoare, în felul acesta punându-le din nou în circuitul gândirii.
Următoarea carte, „Culori secrete”, cuprinde şase povestiri, încadrate într-un tipar inedit, la întretăierea realului cu fantasticul. Folosindu-mi cunoştinţele de istorie, cultură în general, m-am străduit să atrag curiozitatea cititorului, purtându-l prin diferite orașe din Europa (Budapesta, Londra, Rotterdam, Delft, Paris, Veneția, Barcelona) care la un moment dat s-au… colorat.
„Misterul eșarfei roșii” este un roman care poartă cititorul, după cum scrie doamna Eliza Roha, „prin lumea unor frumoase poveşti de dragoste, răvăşite de ambiguităţi, de nelinişti, de căutări febrile în labirintul autocunoaşterii şi maturizării. Personajele, din lumea subţire a intelectualilor, conturate cu delicateţe şi intuiţie specific feminină, au o structură sufletească superioară, situându-se într-o zonă ferită de efectul distrugător al impactului cu nimicniciile materiale. De aici tragismul şi resemnarea eroică, distanţarea şi regăsirea într-o existenţă bazată pe frumuseţea actului artistic, a nobilei profesii de şlefuire a caracterelor tinerelor mlădiţe şi a iubirii. Din arhitectura construcţiei literare nu lipseşte crearea unei atmosfere destinse, întâlnită în excursii din Occident, ce ţine de spiritul comunităţilor umane, convertit în cultură şi civilizaţie, în opere de artă şi un mod de trai relaxat. Inefabilul, misterios şi deasupra poeticităţii, însoţeşte vădit şi continuu scriitura romanului, ca o stare specială provenind din interioritate şi nu ca urmare a înfloriturilor stilistice. Exprimarea literară, elegantă şi sobră, recognoscibilă, este amprentată puternic de personalitatea scriitoarei. Un roman ofertant, cu apropieri şi despărţiri karmice, cu o înţelegere şi acceptare superioară a vieţii, care, evident, eludează urâtul, demonstrând superioritatea spiritului asupra materiei”.
Sper că am reușit, în urma micuțelor mele cercetări, să păstrez firul cronologic fără a omite ceva, în caz contrar, completările sunt mai mult decât binevenite. Mai știm că în 2016 ați avut un nou moment notabil, anume înființarea Editurii Astralis, unde ați publicat și „Taine în vis”. Tot în cadrul editurii dumneavoastră a apărut și o ediție premium, dacă mi-e permis să spun așa, a volumului „Culori secrete”. Dați-ne mai multe amănunte despre editura a cărei fondatoare sunteţi, dar şi despre publicaţiile dvs. la propria editură.
C.P.T.: Aș vrea să precizez că ideea înființării unei editurii mi-a venit în minte încă din anul 2010 când am colaborat cu Raluca Tudor, directoarea Editurii Rawex Coms, editură la care a apărut volumul „Atingerea unui ideal-literaţii din perioada dinastiei chineze Tang”. Am apreciat foarte mult implicarea Ralucăi în domeniul editorial, pasiunea de care a dat dovadă, dorința de a publica volumele în condiții foarte bune. Toate acestea, Raluca le-a dovedit atunci, dar și pe parcursul anilor care au trecut, iar dovada aprecierii mele o constituie faptul că după înființarea editurii Astralis în anul 2016, am colaborat cu Raluca pentru realizarea lucrărilor tipografice și a coperților cărților editate, de data aceasta, de mine.
Editura a fost lansată în data de 16 septembrie 2016, la Centrul socio-cultural „Jean-Louis Calderon”, astăzi Centrul Cultural Mihai Eminescu, împreună cu primele două volume cu sigla Astralis, unul dintre acestea fiind semnat de mine. Este vorba despre „Taine în vis”, un roman având ca temă principală căutarea echilibrului sufletesc zdruncinat de pierderea omului iubit, a regăsirii de sine. Trecând prin casele în care au locuit sau pe unde au trecut scriitori și artiști români, aflate în București, Brăila, Bușteni, Câmpina, Ploiești, Sinaia, personaj principal feminin se apropie mai mult de amintirile sale dureroase, însă răscolirea interioară îi va aduce, în mod paradoxal, vindecarea. Acceptând imposibilitatea revenirii unor momente frumoase, rămase în suflet ca bijuterii de mare preț, și propriul destin, pe parcursul „călătoriei”, pigmentate cu vise premonitorii, sms-uri și apeluri telefonice misterioase, umbre și voci, ea se va resemna și va înțelege că viața îi va fi așa cum TREBUIE să fie. Totodată, cartea este și un îndemn pentru toți cititorii să viziteze acele case memoriale și muzee, dar cel puțin au ocazia să le cunoască din paginile acestei cărți. Iată casele și muzeele vizitate în această călătorie spre regăsirea de sine și acceptarea destinului: Muzeul „Theodor Aman”, Muzeul memorial „George și Agatha Bacovia”, Casa memorială „Panait Istrati” din Brăila, Centrul cultural „Nicăpetre” din Brăila, Castelul Cantacuzino din Bușteni, Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” din Bușteni, Muzeul memorial „Nicolae Grigorescu” din Câmpina, Muzeul memorial „B.P.Hasdeu”, Câmpina, Muzeul național „George Enescu”, Muzeul memorial „C.I. și C.C. Nottara”, Muzeul „Theodor PalladyG, Casa memorială „George Enescu” din Sinaia, Muzeul memorial „Tudor Arghezi”, Muzeul „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, Muzeul memorial „Nichita Stănescu” din Ploiești, Muzeul de artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”, Muzeul „Zambaccian”, Muzeul Memorial „Liviu și Fanny Rebreanu”, Casa memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”.
În anul 2017 a apărut tot la editura Astralis un alt volum „Lecturi prin timp”, lansat la Casa de cultură „Friedrich Schiller”. Mi-am luat libertatea de a interpreta mai multe volume scrise de autori de carte consacrați, dar și de alții mai puțin cunoscuți, în mod empatic, făcând pasul de la autor la criticul literar, după cum aprecia Lucian Gruia.
Volumul „Culori secrete”, o nouă ediție, revizuită, a apărut în anul 2018 și a fost lansat tot la Casa Schiller. Este o ediție revizuită. Oferisem cititorilor trei cărți – „Culori secrete”, „Misterul eșarfei roșii”, „Taine în vis” – având CEVA în comun, CEVA lăsat spre descoperire celor care se vor apleca asupra paginilor cu multă atenție. Prima oară mi-a trecut prin minte gândul de a le reedita sub o denumire generică, dar aceasta nu ar fi făcut decât să dezvăluie secretele culorilor, misterul eșarfei roșii, tainele din vis. Mult mai incitantă este căutarea unui nume al seriei de către cititorul curios, potrivit gândirii și înțelegerii proprii. Finalul unui volum, oferind un indiciu pentru următorul, propune dezlegarea misterului atât al acestuia cât și al celorlalte, privite în mod unitar. Iată motivul completării volumului „Culori secrete” cu un text care să facă mai ușoară și mai atrăgătoare trecerea cititorului spre „Misterul eșarfei roșii” (2015), volum prevăzut a fi reeditat anul acesta, urmând a reedita și „Taine în vis”, dacă nu tot în acest an, atunci cu siguranță anul viitor.
Tot în 2018 am editat volumul colectiv de proză scurtă „Amprente pe cerul înstelat”. Textele acoperă o plajă largă de teme, inspirate de titlul anunțat de la bun început. Sunt cuprinși 36 de autori, fiecare fiind prezentat printr-o succintă fişă biobibliografică. Îndrăznesc să cred că textele acestora sunt tot atâtea, adică 36, de „amprente” literare valoroase.
Referitor la opera domniei voastre există mai multe aprecieri critice din partea unor oameni de seamă precum distinsele doamne Eliza Roha și Ana Dobre sau Aureliu Goci, Emil Lungeanu, Lucian Gruia, Constantin Lupeanu și mulți alții. Printre altele, acest fapt îmbucurător este un semn că avem de-a face cu o scriitură din altă ligă, cu o autoare înzestrată cu har, cu o operă ceva mai aparte – potrivită pentru cei care nu apreciază literatura ușoară apărută valuri-valuri de nicăieri și care se-ndreaptă spre niciunde. Și iată prin aceasta o confirmare a spuselor mele de la începutul interviului – interviu care va contribui la strălucirea unor opere ce vor rămâne acolo unde le e locul de cinste binemeritat! Însă, ceva îmi spune că din activitatea dumneavoastră literară se vor ivi (pesemne nu neapărat curând, ținând seama de „Culori secrete”) noutăți. Aveți ceva pregătit în sertar sau vreo carte în lucru?
C.P.T.: Doresc să mulțumesc și pe această cale tuturor scriitorilor, criticilor literari care au scris despre volumele mele. M-au încurajat și mi-au dat avântul necesar pentru a continua. Și dacă tot a venit vorba, trebuie să menționez că primul meu volum va avea o continuare, așa cum am gândit-o imediat după apariția din 2010. Este vorba despre un alt studiu de istorie culturală care va vedea lumina tiparului curând, înainte de Bookfest. După cincizeci și trei de ani de haos, în timpul dinastiei Song (960-1279), se continuă tradiția confucianistă din epoca Tang. Considerată drept o perioadă de renaștere confucianistă, dinastia Song se bucură de existența la conducerea imperiului a unor împărați luminați. De aceea, consider că noul volum este o continuare a celui publicat în 2010 – „Atingerea unui ideal – literații din perioada dinastiei chineze Tang” – și am prezentat dinastia Song și realizările acesteia pornind de la Tang. Doamna Luminița Bălan, profesor la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Departamentului de Limbi și literaturi Orientale, din cadrul Universității din București, co-director al Institutului Confucius, București, traducător cunoscut de limbă chineză, a apreciat în prefața pe care mi-a făcut onoarea de a o scrie: „Cartea Renaşterea unui imperiu: cultură şi guvernare în perioada dinastiei chineze Song se prezintă ca un studiu destinat atât cititorilor obişnuiţi, dornici să descopere lumea chineză în splendoarea epocilor sale de glorie, cât şi specialiştilor care vor găsi aici un studiu riguros, o sinteză a unor secole de istorie fără de care omenirea ar fi fost în mod neîndoielnic mult mai săracă”.
În afara acestui volum, până la sfârșitul acestui an, mi-am propus să reeditez romanul „Misterul eșarfei roșii”.
În altă ordine de idei, Camelia Pantazi Tudor este și realizator al emisiunii Portret de autor „Mihail Grămescu” de la Radio Shalom România. Ce ne puteți spune despre această activitate?
C.P.T.: Emisiunea „Portret de autor” a fost inițiată și realizată de scriitorul Mihail Grămescu începând cu luna ianuarie 2012. După ce o boală necruțătoare l-a luat din mijlocul nostru în data de 13 mai 2014, emisiunea a continuat, datorită dorinței conducerii Centrului Comunitar Evreiesc de a promova în continuare valorile culturale, dar și în semn de respect și apreciere față de Mihail Grămescu. Așadar, în iunie 2014, am devenit realizator al emisiunii Portret de autor „Mihail Grămescu”. Tot în anul 2014, m-am ocupat de strângerea unor creații literare ale invitaților lui Mihail Grămescu la emisiunea sa și am întocmit o antologie – „Lacrimi de înger”, Remember Mihail Grămescu, publicată la Editura Betta.
Având ca scop cunoașterea și promovarea autorilor și a volumelor acestora, am păstrat același format al emisiunii – acordarea unui interviu și lectură în interpretarea invitaților.
Și Salonul literar Astralis!
C.P.T.: Așa cum am mărturisit mai devreme, ideea înființării unei edituri o aveam de câțiva ani, iar când a venit momentul punerii în aplicare, m-am gândit imediat la următorii pași, aceștia fiind organizarea unui salon, având o structură bine definită, și o revistă. Trebuia doar să aștept din nou momentul favorabil, să capăt mai multă experiență. Astfel, la sfârșitul anului 2017, am hotărât să organizez acest Salon Astralis la Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, unde fusesem foarte bine primită încă de la primul eveniment Astralis găzduit de renumita instituție de cultură în toamna acelui an.
Astfel, în data de 26 ianuarie 2018, la Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, s-a desfășurat prima ediție a Salonului Literar „Astralis”, având ca obiectiv promovarea literaturii române, a culturii în general. Primul segment al fiecărei ediții are drept scop realizarea a două PORTRETE DE SCRIITOR, unul dedicat unui scriitor care a publicat cel puțin o carte la Editura Astralis, iar al doilea, unui scriitor ale cărui volume au apărut la alte edituri. Conceptul este o adaptare pentru evenimente publice a variantei radiofonice promovate de Mihail Grămescu și apoi de mine la Radio Shalom România, în emisiunea „Portret de autor «Mihail Grămescu». Astfel, după o scurtă prezentare a activității literare făcută de moderatoarea evenimentului, adică de mine, cei doi sunt invitați, sub forma unui interviu, să își prezinte public creațiile literare, să vorbească despre parcursul vieții lor în domeniul cultural-literar, despre activitățile la care participă, despre proiectele viitoare. De asemenea, sunt invitați să citească din creația proprie.
Ediția de debut a Salonului Literar Astralis le-a avut invitate în acest segment pe distinsele doamne: Luminița Zaharia (autor al volumului Yeti într-un bloc de gheață, editura Astralis și principalul colaborator al editurii) și Ana Calina Garaș, membră a Uniunii Scriitorilor din România, care a vorbit pe larg despre volumul Brâncuși – Prinț al Formei Pure, apărut în 2016, la editura RAO. Pentru acest volum doamna Garaș este laureată a Premiului Cartea Anului 2016, decernat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala București – Proză.
La edițiile următoare au fost invitați următorii autori ai editurii Astralis: Vlad Teodor Petcu, Simona Dobrin, Teodora Constantinescu, Mihaela Roșu Bînă, Daniel Prallea-Blaga, Marina Costa, Magda Băcescu.
Alături de aceștia, participanții la edițiile Salonului Literar Astralis s-au bucurat de prezența scriitorilor consacrați, invitați în cadrul primului segment – Portret de scriitor– Lucian Gruia, Elena Armenescu, Marian Dumitru, Valentin Busuioc, Ana Dobre, Victoria Milescu, Ion C. Ștefan, toți membrii ai Uniunii Scriitorilor din România.
În cel de-al doilea segment al evenimentelor Salonului Literar Astralis au fost realizate momente omagiale, dedicate următoarelor personalități: Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Mihail Grămescu, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Lucian Blaga. Pentru a vorbi despre aceștea au fost invitați: Mihai Costin –președinte al Grupării Colecționarilor de Medalii și Insigne „Mihai Eminescu” din cadrul Societății Numismatice Române, organizator al Salonul Naţional „Mihai Eminescu” sub egida Camerei Deputaților – moment omagial Mihai Eminescu, Mihai Antonescu – scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România – moment omagial Nichita Stănescu, Beatrice Kiseleff – filolog, mama lui Mihail Grămescu – moment omagial Mihail Grămescu, Marieta Rădoi Mihăiță – scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, muzeograf – moment omagial Tudor Arghezi, Ion C. Ștefan – scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România – moment omagial Ion Minulescu, Ana Dobre – scriitor, critic literar – moment omagial Mihai Eminescu, Lucian Gruia – scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România – moment omagial Lucian Blaga.
Segmentul dedicat artelor spectacolului a cuprins momente artistice deosebite – recital de poezie, spectacole de teatru, spectacole-lectură, ilustrații muzicale. Invitații care și-au dat concursul au fost: actorii Magda Băcescu și Ștefan Apostol, tinerii artiști ai Trupei de Teatru „Joc”, soprana Teodora Constantinescu, Anamaria Năstase – pian, Daniela Gherasă – poetă.
Un moment cu totul special a avut loc la prima ediție a Salonului Literar Astralis – spectacolul Dulcea mea Doamnă – Eminul meu iubit, o producție originală 2017-2018 a Asociației Cultural Artistice „Joc – B.M.R.”, realizată de Magda Băcescu și Ștefan Apostol, inspirată de corespondența dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle.
Și redactor la revistele Cervantes și Literatorul.
C.P.T.: Îmi amintesc cu multă plăcere despre colaborarea cu aceste reviste cu mai mulți ani în urmă. Pe această cale, doresc să le mulțumesc, pentru încredere și pentru publicarea textelor mele și ale autorilor recomandați de mine în paginile acestor reviste, domnilor George Terziu și respectiv, domnului Nicolae Iliescu.
Am ținut să precizez toate aceste amănunte pentru a reliefa omul de cultură – care, în tot acest timp, s-a implicat cu devotament și pasiune în tot ceea ce a întreprins – considerând că experiența girează cel mai fidel un om sau mai bine decât aș putea face eu asta. Ce a realizat editura Astralis în cei trei ani de la înființare, care sunt genurile literare scoase pe piaţă, câte cărţi aveţi în lucru, care sunt autorii reprezentativi, ataşaţi de colaborarea cu domnia voastră?
C.P.T.: Editura Astralis a fost înregistrată la Biblioteca Națională a României în luna iunie 2016. Lansarea a avut loc în septembrie 2016, așa cum am mai menționat.
În calitate de director al acestei edituri mi-am propus să fiu alături de toţi autorii înzestraţi cu talent literar, tineri sau maturi, aflaţi la începutul carierei sau deja consacraţi, care doresc ca volumele lor să poarte sigla Astralis. Ca urmare, au văzut lumina tiparului volume de debut ale unor tineri autori, dar și cărți ale unor scriitori consacrați. Editura Astralis a publicat până acum volume de poezie, romane, proză scurtă, eseuri și se implică în: consilierea autorilor; tehnoredactare, corectură, realizarea coperților; organizarea lansărilor de carte în cadrul unor librării sau al unor centre culturale, invitarea unor scriitori/critici literari pentru a-și exprima opiniile referitoare la volumele lansate, promovarea evenimentelor, participarea la târgurile de carte; distribuirea cărților prin unele librării renumite, transmiterea unor exemplare (altele decât cele care constituie depozitul legal), cu titlu gratuit, către prestigioase biblioteci din București și o parte din cele județene.
Un aspect remarcabil și inedit al editurii ar fi îngrijirea de starea cărților, dar și de succesul autorilor. Care este strategia pe care ați integrat-o în promovarea volumelor de carte nou apărute pe piața literară? Există colaborări cu rețele de distribuție? Organizați lansări sau turnee de promovare? Sunteți prezenți la târguri de carte?
C.P.T.: După cum am răspuns la întrebarea anterioară, editura se îngrijește de promovarea cărților prin comunicate postate pe pagina de Facebook a editurii și pe a mea personală, prin site-ul bibliocari.com, prin agențiadecarte.ro. Multe dintre cărți se află în librăria on-line – pe bibliocarti.com și în librăriile Mihai Eminescu și Mihail Sadoveanu. După cum se cunoaște, este dificil să ajungi să distribui prin marile librării și e puțin probabil să vinzi. Totuși, având în vedere că fiecare autor are dreptul la momentul lui de glorie, cum îmi place mie să spun, organizez lansări în București și sunt prezentă, atât cât îmi permite timpul, și în cadrul organizate de autori în alte părți ale țării sau ale Europei. Mi-am propus încă de la început ca în cadrul unui eveniment să lansez doar cartea unui autor, tocmai pentru a se concentra toată atenția asupra acestei cărți, iar autorul să se bucure de un moment unic. Au existat și situații, patru mai exact, când au fost lansate două cărți, deci doi autori, atunci când a existat o legătură strânsă între cărți sau, respectiv, între autori.
Cărțile editurii au fost lansate în București la: Casa de Cultură Friedrich Schiller, Centrul Socio-Cultural Jean-Louis Calderon, Centrul Cultural Mihai Eminescu, Librăria Mihail Sadoveanu, Librăria Mihai Eminescu, Biblioteca Metropolitană București, Universitatea Națională de Muzică, dar și în alte orașe din țară – la Centrul Cultural Carmen Sylva din Sinaia, Hotelul Aro Palace din Brașov, Galeria Kron-Art Brașov, Librăria Esotera din Timișoara, Cas Bredicenilor – Lugoj; în străinătate, în cadrul Cenaclului APOZIȚIA din München (volumul de poezie Inspirația fluturelui al autoarei Laura Shussmann stabilită în Germania), la Hotel NH Villa Coslada din Madrid (cu ocazia unui eveniment organizat de Asociația de femei „Rază de Soare”).
În data de 11 ianuarie 2018, editura a participat în calitate de partener și editor al volumului Poezii rare – Mihai Eminescu, ediție bibliofilă, la Salonul Naţional „Mihai Eminescu” – organizat de Gruparea Colecționarilor de Medalii și Insigne „Mihai Eminescu” din cadrul Societății Numismatice Române, sub egida Camerei Deputaților, în Sala de expoziții „Constantin Brâncuși” a Palatului Parlamentului.
Editura Astralis a participat la edițiile Salonului internațional de carte BOOKFEST și ale Târgului internațional GAUDEAMUS și acum ne pregătim pentru ediția din 29 mai – 2 iunie 2019. Doresc ca toate volumele să se bucure de lansări în cadrul unor evenimente special dedicate, într-unul dintre locurile menționate mai sus, dar și de lansare – în cazul noilor apariții -sau de prezentare a celor deja lansate, atât la Bookfest cât și la Gaudeamus.
Așadar, dacă printre cititorii acestui interviu există scriitori interesați de publicare, aceştia ar putea lua legătura cu dumneavoastră. Un alt as în mânecă de care se bucură editura (și nu numai) este trimestriala revistă de cultură Astralis. Cum a luat naștere revista?
C.P.T.: Încă din anul 2016 m-am gândit să lansez o nouă revistă pe piața românească dar, după cum am mai mărturisit, am așteptat momentul potrivit. Toate la timpul lor! În luna ianuarie a acestui an – 2019 – am hotărât să editez o revistă cu frecvență trimestrială.
Revista trimestrială de cultură Astralis își propune să adune în paginile sale creații valoroase ale autorilor din toate regiunile țării, acordând importanța cuvenită și celor de peste Prut, dar și românilor stabiliți în străinătate.
Intenția noastră este de a publica, alături de creații literare, și texte referitoare la istorie, filosofie, pictură, muzică, sculptură, tradiții, iar prin articole scrise de persoane avizate dorim să îndemnăm cititorii să viziteze muzeele și galeriile de artă. Nu în ultimul rând, vom avea în vedere prezentarea în paginile revistei a unor evenimente culturale care au avut loc, de preferință, în perioada trimestrului respectiv.
În primul număr al revistei cititorii vor putea să parcurgă texte scrise de autori din București, din județele Teleorman, Brașov, Timiș, Constanța, Bacău, dar și de peste Prut. De asemenea, ne bucurăm să avem drept colaboratori autori din Austria și Germania, iar bucuria este cu atât mai mare cu cât în paginile revistei debutează un tânăr stabilit în SUA, căruia îi urăm pe această cale un minunat parcurs literar.
Doresc să precizez că ilustrația copertei este realizată de Lucian Opriceanu, un minunat artist cu care am mai colaborat și voi continua să colaborez.
Revista a fost lansată în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Salonului literar Astralis, la Casa de Cultură Friedrich Schiller, București, în data de 10 mai 2019, la ora 16:30. Eleganta sală de evenimente a fost neîncăpătoare, au participat mulți dintre autori, seniori editori și redactori, dar și alți iubitori de cultură. Iată că două proiecte ale editurii Astralis s-au realizat și „s-au întâlnit” la Casa Schiller, în cadrul unui eveniment amplu, deoarece am păstrat și structura Salonului. Am mulțumit autorilor primului număr, seniorilor editori, redactorilor și tuturor colaboratorilor revistei. Sunt 50 de autori, dacă mă includ pe mine și pe cei doi oameni dragi care nu se mai află printre noi. Sunt recunoscătoare pentru încrederea de care m-am bucurat din partea autorilor cuprinși în cele 136 de pagini ale revistei și pentru neprețuita muncă de echipă cu cei din colectivul de redacție. Îi mulțumesc îndeosebi prietenei mele Luminița Zaharia, redactor-șef adjunct al acestei noi publicații, care mi-a fost alături de la început.
Unii pesemne ar fi pus întrebarea aceasta la începutul interviului, însă, după conturarea portretului unei ample activități culturale și al omului cu un caracter polivalent, consider că impactul întrebării e mai profund la final: Cine e femeia Camelia Pantazi Tudor în viața de zi cu zi?
C.P.T.: Camelia Pantazi Tudor este doar un om care își urmează drumul trasat de destin, dorind să își împlinească visurile, atât cât îi va permite Universul.
Vă mulțumim pentru timpul acordat și vă dorim succes în admirabila dumneavoastră activitate!
C.P.T.: Și eu vă mulțumesc pentru timpul pe care mi l-ați acordat. De asemenea, vă doresc succes!
