Pulsul poeziei douămiiste
În cinstea poeziei!
Încă sunt lăudați și chiar premiați autori de poezie care n-au nicio frumusețe de arătat. Și asta pentru că interesele sunt mari. Încă avem cititori care preferă să evite literatura română dezamăgiți de lipsa calității. Iar de poezie nici nu vor să audă. Dar care e în realitate pulsul poeziei contemporane?
Poezia douămiistă, adicătelea post-postmodernistă, este destul de felurită în genere. Însă ea pare lipsită de profunzime, de emoție, de estetică; tinerii poeți aflându-se în căutarea unei voci cu substanță, ajung să pășească într-o imitație mediocră și „rebeliune” lingvistică. Mărturie stau zecile sau sutele de volume de poezie apărute anual care nu spun nimic, nu strălucesc decât în bula autorilor, dar și opiniile criticilor, îndepărtarea publicului de poezie, experiența lecturii proprii, și părerea unora dintre scriitorii ceva mai avizați, și a unora dintre editori (alții decât cei care își văd doar de interesele financiare).
Arar mai descoperim câte un poet de care să ne „agățăm” speranța, iar din păcate, ecoul în concordanță cu cititorii e aproape inexistent, orientările publicului fiind deja spre alte genuri literare.
Demn de precizat faptul că mișcările în mediul virtual sub denumirea de blog literar, atelier de creație, cenaclu, portal pentru comunități sunt inițiative de reîmprospătare a literaturii, inițiative care au avut succes – drept dovadă, s-a recuperat teren cultural față de Occident. Un efect secund, pesemne, ar fi, totuși, o criză a valorilor, dar și a criticii așa cum ar trebui să fie oferită și primită – cu respectul de sine, tendințele de a aprecia valoarea unei opere se ancorează în niște criterii deloc estetice, dar care e periată în funcție de preocupări.
Adevăratele opere le vor scrie poeții, având la bază fundamentul cultural, clădindu-și în timp autenticitatea spiritului.
Mi-am propus să susțin poezia și așa voi face.
În altă ordine de idei, vă prezint zece recomandări de poeți considerați a fi unii dintre cei mai autentici; desigur, în funcție de gusturile fiecăruia: François Villon, Romulus Vulpescu, William Shakespeare, Charles-Pierre Baudelaire, Henry Charles Bukowski, Emil Brumaru, Marin Sorescu, Jorge Luis Borges, Marina Ivanovna Țvetaeva, Anna Ahmatova și Serghei Alexandrovici Esenin sunt incontestabili!
M-aș bucura să îi considerați, la alegere, repere de bun augur pentru lectură, referințe de studiu a poeziei care vor ajuta la formarea unui filtru de selecție a creațiilor de calitate. Astfel vă veți putea pronunța mult mai corect în privința poemelor contemporane, veți descoperi și înțelege ce vi se potrivește, veți putea stabili preferințe. De asemenea, tinerii care doresc să scrie vers, citind din operele celor menționați vor avea o bază solidă de pornire. Cei care consideră că se pot încălca reguli, fără a supune la socoteală acest act, mai întâi trebuie să le cunoască!
Căci poezie se scrie des și foarte mult, dar se citește puțin. Din acest amalgam de scrieri, puține sunt cele care au esența dorită, căutată și chiar solicitată.
Avem în România și poeți contemporani care pun pe masă cărți de aur. Merită o șansă la lectură și merită susținerea cuvenită! Poezia nu a murit. Are doar niște standarde normale la care atât cititorii cât și poeții trebuie să își dorească să se conformeze și să se ridice la înălțime.
Poezia e frumoasă și-și merită locul de cinste!
Motivele poetului sunt acelea de a scrie din ce în ce mai bine și de a fi citiți. Păi… să-și dea interesul în acest sens!
Interesele cititorului sunt de a găsi și citi literatură bună și frumoasă. Ce e bun și ce e frumos? Fiecare ar trebui să știe să stabilească pentru el! Păi… să-și dea interesul în acest sens!
Să se caute reciproc, să se cunoască, să se evalueze reciproc, să își împărtășească păreri și feedback.
Sunt convins că dacă un cititor vrea să-i dea șansă poeziei și caută cărți de poezie, consultă părerile vis-a-vis de carte, citește câteva frânturi, se uită puțin la istoricul poetului, ce a mai scris, pe unde a publicat etc. își va putea forma o idee dacă se respectă criteriile standardului vizat. Dacă în urma lecturării se dovedește contrariul nu vă sfiiți să fiți sinceri în exprimarea părerii. Cum altfel să evolueze fiecare în parte?
Repet, autorii de poezie cu adevărat… poeți sunt rari! Dar există! S-ar putea să vrei să-i găsești în bibliotecile celebre despre care am scris aici.
Prin poezie încă sunt multe de spus. Și e de datoria poetului să scrie autentic, totodată și de datoria cititorului să caute, să discearnă și să aprecieze. Căci doar prin această tranzacție sinceră și valoroasă, poezia își va păstra un loc de cinste în cultura noastră.
Distribuie gratuit prietenilor informație interesantă și de interes pentru a-i ajuta și urmărește-ne pe rețelele de socializare ca să rămâi la curent!
