Fragment din cartea Cioburi de rai, scrisă de Puiu Moț. Citește gratuit și bucură-te de o lectură care să te inițieze în romanul de debut!

„Omul nu este altceva decât un simplu călător. Vine pe lumea aceasta dintr-o altă dimensiune, se oprește aici, în lumea noastră, crezând că a găsit oaza de care nevoie, unde să se poată odihni puțin, dar nu zăbovește mult. Obosit și trist, pleacă mai departe, fiecare pe drumul lui, căutând un alt loc, într-o lume mai bună, unde să aibă parte de liniște. Dar cine știe dacă vreodată găsim cu adevărat ceea ce căutăm? Cert este că suntem călători. De unde venim și încotro ne îndreptăm, nu știe nimeni să ne spună! Suntem purtați de destin, așa cum o ușoară adiere de vânt poartă cu ea, într-un dans amăgitor, puful de păpădie. Nu te întreabă nimeni dacă știi pașii acelui dans, oricum nu contează, destinul nu îți oferă nimic în plus decât varianta acestui dans al hazardului.

Această zi, de 13 mai, a distrus o familie deosebit de fericită. În locul unei povești de iubire trăită la intensitate maximă, care putea fi de durată, destinul a adus în viața Ioanei durere, neputință și lacrimi. Din frumoasa poveste de dragoste trăită cu Constantin, nu mai rămăsese acum decât fiica ei, Elena, un înger cu ochi negri, simbol viu al acelei iubiri profunde, de neuitat. Ea va trebui să meargă mai departe, purtând în suflet amintirea acelor clipe minunate. Dar, de acum înainte, durerea va fi mereu aproape, o va urmări zi și noapte, ca o umbră nevăzută. Pentru Ioana și fetița ei, ziua de mâine va aduce un nou răsărit de soare, dar niciodată nu va mai fi la fel… niciodată…”

Acest fragment din cartea „Cioburi de rai„, de Puiu Moț a fost transcris și adaptat pentru publicare.

Distribuie gratuit prietenilor informație interesantă și de interes pentru a-i ajuta și urmărește-ne pe rețelele de socializare ca să rămâi la curent!