Era algoritmului a devenit mai mult decât o frontieră tehnologică, strecurându-se ca o normalitate aparentă în mediul digital și impunând standarde privind crearea și difuzarea informațiilor.
Inteligența artificială, pe de altă parte, propagă aceste standarde și le reutilizează pentru a defini și perfecționa livrabilele. Dacă dorești să descoperi mai multe despre rolul inteligenței artificiale și care pot fi aspectele pozitive ale acesteia – accesează link-ul.
Prin informații și livrabile se face referire la absolut orice formă de date care constituie estetica unei fotografii, ritmul unui text, ori structura unui cod, sunet ș.a.m.d..
Cu toate acestea, cursa spre o eficiență impecabilă dă naștere unei tensiuni fundamentale, deoarece diminuează autenticitatea. E de la sine înțeles că aceasta nu poate fi rezultatul unor seturi de date, meritele autenticității i se cuvin mai cu seamă unor vocații profund umane.
Așadar, o reală inovație nu poate fi izvorâtă din algoritmi, standarde și AI, adesea nici când acest flux automatizat este privit sau utilizat ca un instrument de inspirație. Fie că vorbim de domenii, precum marketing, vânzare, artă, (web)design, cultură sau, spus altfel, antreprenoriat, inovația este pusă sub lumina reflectoarelor cu ajutorul introspecțiilor, vulnerabilităților asumate, gândirii critice etc.

Inteligența artificială tinde să niveleze creativitatea și experiențele cu ea, în favoarea aspectelor comerciale, general preponderente, captivante, dar fără substanță de contrast. Oricât de aproape de perfecțiune par să fie rezultatele obținute, într-un ocean nemărginit de date și informații, produsul final adoptă banalul.
Cu atât mai mult că vorbim despre un instrument puternic care nu reușește cu brio să redea autenticitatea, este așadar nevoie de o abordare ieșită din comun.
Paradigmele sociale privind felul în care „trebuie” să fie un om sau un brand, nu sunt altceva decât norme relativ convenționale favorizate de algoritmi, iar orice abatere de la acestea este taxată. Fie printr-un val de ură și critică negativă, fie prin tăierea audienței, fie prin afecțiuni interioare emoționale ale utilizatorilor (creatori) care se automarginalizează.
Social media – produse în serie
Spre exemplu, social media abundă cu imagini care ilustrează un moment, o idee, un gând, dar care par să fie un produs în serie, începând cu felul în care se vând emoțiile și până la stilul în care se livrează. Lumini plate, zâmbet strălucitor, contact vizual, locații și accesorii de lux sunt elemente pe care algoritmii le digeră, dar în contextul unui scrolling infinit, aceste elemente devin plictisitoare.
Astfel, vocația rămâne o resursă importantă pentru a aduce un plus de valoare prin așa-numita „atingere umană”, elementul cheie care are capacitatea de a sparge monotonia perfectului virtual.
Experiența personală în raport cu conexiuni reale
Printre altele, în calitate de specialist în marketing și comunicare, respectiv cu experiență în design grafic și webdesign, domenii de activitate care mi-au facilitat de-a lungul anilor ocazia de a analiza care sunt tendințele și nevoile reale ale oamenilor, în contextul actual, pot preciza că succesul nu este determinat de automatizări, perfecționări și adaptări pentru algoritm, ci de crearea unor conexiuni reale cu oamenii. Dezvoltarea unei relații rezonante, emoțional-profunde, bazate pe empatie și soluții orientate spre consumator este favorabilă în pofida ambalajelor strălucitoare.

În cele din urmă, orice specialist care dorește să se facă remarcat, să contureze un branding durabil și eficient, trebuie să se implice în mod personal în procesul de creare a materialelor care sunt difuzate în media, în special pe canalele de comunicare unde sunt folosiți algoritmii. În acest fel se vor evita din start rezultatele previzibile, lipsite de personalitate, deoarece vor avea amprenta personală a celui care reprezintă brandul ca pe un as în mânecă.
Pentru exemplificare, putem să ne orientăm privirea spre fotografiile excepționale de produs care, publicate în social media, nu par să stârnească un val de emoții comparabil cu cel demarat de fotografii făcute de amatori, arătând totodată experiența umană cu produsul. Sau texte redactate aparent perfect, în care se prezintă servicii, se evidențiază avantajele, dar care nu pot face conversii, în pofida unor texte mai simple care vorbesc despre clienți, despre felul în care li se rezolvă o problemă.
Inteligența artificială ca instrument
În vreme ce inteligența artificială poate fi un excelent instrument pentru anumite execuții tehnice, intervenția inițială și finală a omului este așadar necesară pentru generarea unei viziuni strategice. Intuiția versus probabilitatea, riscul imperfectului versus standardizarea, gândirea critică versus simulare sau analiză, toate acestea pot fi decizii care umanizează brandul sau, din contră, îl distanțează de oameni, îl neutralizează.
Până și un moment de introspecție, un proces de creație sau brainstorming, imortalizat într-un instantaneu vizual neașteptat și neconvențional poate fi potrivit pentru a reliefa o latură naturală a brandului / persoanei care reprezintă identitatea lui. Deoarece oamenii vor să vadă momente reale din viața de zi cu zi, sătui de atâta regizare, conexiune și rezonanța fiind mult mai reală, mai apropiată de autenticitate. Iar astfel de rezultate vor capta cu siguranță atenția, respectiv vor invita la dialog.
În industriile antreprenoriale din România, inovația e definită prin capacitatea de a integra vulnerabilitatea în brandingul personal.
În cultura de business unde integritatea și respectul pentru procesul de gândire sunt piloni centrali, a arăta latura reflexivă a unui lider construiește o încredere pe care nicio imagine perfectă, dar sterilă, nu o poate replica. Designul anului curent se distanțează de grilele minimale și caută imperfecțiunea, textura și emoția brută, trădând faptul că inovația autentică este, în esență, un proces de „gestație intelectuală” umană. Design-ul care caută să înlăture orice urmă de imperfecțiune, textură sau semnale umane își are rolurile și contextele sale, dar altfel nu face decât să robotizeze un portret sau să transmită imaginea unei coperte de revistă. O imagine, o mască pe care nu o poate avea cineva în realitate, generând subtil frustrări.
Era algoritmului – în încheiere…
Ca o concluzie, vocația în era digitală reprezintă un act de rezistență conștientă. Ea ne reamintește că, în spatele oricărui cod, text sau design de impact, trebuie să existe o minte capabilă de introspecție — un individ care își asumă riscul de a fi atipic și vulnerabil pentru a rămâne, în mod real, memorabilă într-o lume guvernată de algoritmi.
Cu alte cuvinte, creează produse sau servicii pentru oameni, nu pentru roboți! Prezintă-le oamenilor prezenți în mediul online, nu algoritmilor. Valoarea va fi apreciată pentru totdeauna!






